luni, 24 mai 2010

Paul, esti print precum este Cioaba rege?

Botezul micuţului Carol Ferdinand de către preşedintele Băsescu a adus din nou în atenţia publicului un cuplu care îşi spune prinţul Paul şi prinţesa Lia. Am întrebat un avocat al Casei Regale şi un specialist în genealogie şi heraldică despre semnificaţiile acestui botez şi despre şansele ca prietenii preşedintelui să intre în Almanahul Gotha, sistemul de referinţă genealogică pentru Casele Regale din Europa. 


 
Luca Vlad, avocat care, alături de Adrian Vasiliu, reprezintă Casa Regală de România, ne-a declarat că gestul preşedintelui nu are nici o semnificaţie, dincolo de simpatia între doi particulari care au o relaţie personală.
Din punct de vedere al Casei Regale, spune dl Vlad, gestul preşedintelui de a merge la acel botez ţine de libera lui opţiune. E un gest, creştinesc, e decizia cuiva de a-şi alege persoana şi familia la al cărei botez participă. Putea să boteze copilul oricărei familii din România şi din lume.


Există o dispută în justiţie între Casa Regală şi Paul Lambrino. Gestul preşedintelui ar însemna că statul susţine una dintre părţi?

Noi considerăm botezul un gest privat, pe care preşedintele l-a făcut în timpul lui liber, nu ca reprezentant al statului.
Filip Lucian Iorga, specialist în genealogie şi heraldică, a identificat unele motivaţii posibile ale evenimentului monden de la sfârşitul săptămânii, fiind deosebit de critic cu gestul preşedintelui de a se amesteca într-o problemă cu conotaţii dinastice.

Are dreptul Paul Lambrino să-şi spună Paul de România?

Este o problemă pe care statul român nu a reglementat-o: aceea a protecţiei numelor istorice. Dacă dumneavoastră, de exemplu, vreţi să vă luaţi numele de Mavrogheni, nu vă poate opri nimeni, pentru că această familie istorică nu mai are descendenţi. În Franţa, numele istorice aparţin Academiei franceze. Nimeni nu poate să-şi ia numele “de France”. Este o lege care stabileşte că folosirea unui astfel de nume este contravenţie. S-a pus problema de mai multe ori, inclusiv la Congresul de Genealogie şi Heraldică de la Iaşi. Ar trebui alcătuită şi protejată prin lege o listă a numelor de patrimoniu din ţara noastră.

Numele “de România” ar face parte din această listă?

Numele de România aparţine familiei regale care şi-a luat acest titlu în timpul Primului Război Mondial. Aşa cum ştiţi, Regele, deşi făcea parte din Casa de Hohenzollern, a urmat interesul naţional şi a fost de acord ca România să lupte alături de Franţa şi de Anglia împotriva Germaniei şi Austriei. Ca urmare, Ferdinand a fost exclus din Casa familiei de Hohenzollern. Aşa că regii României, începând cu Carol al II-lea, şi-au luat numele “de România”. Ulterior, nemţii au revenit asupra deciziei, iar fiicele Majestăţii Sale Regele Mihai sunt şi prinţese de Hohenzollern. Majestatea Sa însă nu este “de Hohenzollern”, ci “de România”. Propaganda comunistă şi postcomunistă i-au spus lui Mihai “Hohenzollern” ca să sune străin şi să-l îndepărteze de popor. Titlul “de România” se transmite doar membrilor legitimi ai Dinastiei. Nu e ca numele Ionescu, pe care să îl poată lua unul şi altul. 

Dacă un om obişnuit s-ar duce la un tribunal şi ar cere să fie numit “de România”?

Din punct de vedere juridic s-ar pune problema notorietăţii... dar cu atâtea interpretări şi ambiguităţi în legea românească, cine ştie ce  se poate întâmpla. Cât priveşte numele, Paul Lambrino l-a obţinut în străinătate, susţinând că este un nepot al lui Carol al II-lea. Regele Carol al II-lea a avut o căsătorie morganatică, adică nerecunoscută de către şeful Casei Regale, cu Zizi Lambrino. Atunci când faci parte dintr-o Casă Regală, pentru a te căsători trebuie să ai aprobarea Şefului Casei, spre deosebire de oamenii de rând. Când te căsătoreşti fără aprobare, urmaşii sunt decăzuţi din calitatea de membri ai dinastiei. Căsătoria între Carol şi Lambrino nu a fost ilegală în sensul juridic al termenului, ci a fost una între doi particulari. Copilul, Carol Mircea, tatăl lui Paul Lambrino, poate fi copilul biologic al lui Carol al II-lea, dar asta nu le dă dreptul de a pretinde că fac parte dintr-o Dinastie. Una este să fii nepotul cuiva, lucru oricând verificabil prin teste ADN, şi alta e să ai legitimitatea de a purta un titlu nobiliar sau de a face parte dintr-o Casă Regală. În cazul nostru, folosirea titlului “de România” de către Lambrino este o fraudă morală şi istorică.

Deci, titlul de prinţ pe care şi-l arogă Paul şi cel de prinţesă al doamnei Lia nu au acoperire?

E la fel de valabil ca titlul de Regele Cioabă. Sau ca titlul cuiva care îşi spune regele manelelor, ori regina rhytm&blues. Noi, în Principate, apoi în Regat n-am avut titluri recunoscute prin structură aristocratică, ci doar titluri mondene, acceptate în lumea bună, dar fără să aibă confirmarea regalităţii. Aceste titluri mondene, de prinţ,  puteau fi folosite de către descendenţii familiilor boiereşti care au dat domnitori în Muntenia şi Ţara Românească: Sturdza, Ghica, Mavrocordat, Calimachi şi alţii. Au mai primit titluri de la dinastii străine unii români, familia Bălăceanu, de pildă, fiind conţi ai Sfântului Imperiu German. Paul şi Lia nici măcar ca titlu monden nu pot folosi apelativul de prinţ/prinţesă. Paul nu este descedent al unei familii care să fi dat domnitori nici prin bunică. Zizi Lambrino era dintr-o familie bună, dar nu dintr-o familie domnitoare.

Ce rol are atunci botezul?

Este o manevră de imagine şi trebuie să fim atenţi la încărcătura simbolică a momentului. Faptul că părinţii au folosit două nume istorice ale Dinastiei semnalează că au intenţii de acumulare a unui capital simbolic, care să-i plaseze în continuitate dinastică. Evident, este aberantă această pretenţie, dar nu e singulară. Apar astfel de familii excentrice care pretind drepturi dinastice sau aristocratice şi în Franţa, şi în Germania. Nici măcar mass-media nu le mai acordă atenţie, aşa cum se întâmplă la noi, unde se mizează pe confuzie şi pe lipsa de informare a publicului, ca să se pună în umbră autentica valoare a Regelui Mihai şi a familiei regale. Grav este că şeful statului dă greutate acestor manevre, prin participarea la un astfel de eveniment, îndreptat împotriva Casei Regale.

Care ar fi scopul acestei manevre?

Familia regală este mai discretă, nu apare frecevent în mass-media şi nu-şi clamează drepturile. Domnul Paul Lambrino e foarte vocal şi, bazându-se pe o înclinaţie snoabă către titlurile aristocratice pe care o au îmbogăţiţii tranziţiei, ca şi pe lipsa de repere ale societăţii, caută să păcălească lumea. Probabil o altă miză sunt drepturile băneşti sau proprietăţile Casei Regale, pe care vrea să le obţină, plasându-se în mentalul colectiv ca un om îndreptăţit la aceste bunuri. 

sursa: ziarul Puterea
11:54 / by / 2 Comments

2 comentarii:

cristi pascu spunea...

Foarte bun interviul si foarte interesant! Nu stiu cat adevar exprima, insa merita citit daca vrei sa-ti imbunatatesti bagajul de cultura generala

Chibiț spunea...

Citisem pe undeva ca se lupta in instanta pentru recunoasterea oficiala a calitatii de membru al familiei regale romanesti, oricum asocierea dintre el si Basescu vine dupa ce nici un oficial roman nu a fost invitat la parada militara din 9 mai din Rusia. O fi dorind Basescu sa-si spele imaginea de toparlan prin asocierea cu "aristocratia", fie ea si banuita? Naiba stie, tot e ceva putred la mijloc!

Post Top Ad